Pintea Viteazul

Dóră Pintea nʼo péritu / numʼon ptic sʼo hodinitu / și hangeru lʼoʼascuțîtu / să vină la primăvară / să facă dreptate iară / pîntʼu neam și pîntʼu țară …

Pintea și-o lăsat urmele și prin aceste locuri ..

Se zice că în anul 1705, oastea principelui transilvănean Rákóczi Ferenc a început să sape tranșee ca să împiedice oastea imperială să pătrundă în Ardeal. Tradiţia spunea că alături de armatele principelui transilvănean a luptat şi detaşamentul de haiduci români condus de Pintea Viteazul, haiduc rămas în legendă în multe sate de pe Valea Someşului.

Cetatea lui Pintea din Cheud, din Dealul Mare, era comandamentul lui Pintea Viteazul de pe Valea Someșului, apărînd Poarta Someșană dinspre răsărit și din miazănoapte pe linia Dealurilor Prisnelului. Legenda spune că Pintea, cu calul lui năzdrăvan, sărea din cetate pînă pe Piscuiul Ronei iar de acolo în Grădina Zmeilor. Lîngă pietrele ʺMoșu și Babaʺ din Someș Guruslău se găsește și Piatra Pintii, unde viteazul se oprea și-și ascuțea hangerul.

ʺHeeeii, cuțît, cuțît, cuțît, de tri oări teʼam ascuțît, pă tocilă de pietroi să tai capu la ciocoi … deʼar vini ciocoi o sută, lejeaʼi pîtru ei făcută, nici ciocoiu nu de fier să nu prindă brișcaʼn el …  ʺ

Tot conform legendei, în Pădurea Ciocîrlău, la nord de satul Aluniş, întrʼo pădure de aluni, se află Piatra cea Căscată, nu departe de fosta cetate a Solnocului distrusă de tătari, o piatră mare care are o deschizătură ca o gaură. Localnicii vîrstnici spuneau că se putea pătrunde prin deschizătură pînă cînd se ajungea la o gaură în jos, un fel de gaură de puţ, pe care n-a avut nimeni curaj să intre, iar întrʼo anumită direcţie, dacă tropoteai cu picioarele sau băteai cu ceva, pămîntul suna a gol. Ţinînd seama de acest lucru şi de faptul că dealul este alcătuit în parte din piatră calcaroasă, sʼa tras şi concluzia că ar putea fi o peşteră în adîncuri.

Pe această piatră erau nişte semne care semănau cu nişte potcoave de cal, iar legenda spune că ar fi potcoavele calului lui Pintea Viteazul care, fiind încolţit de poteră, ar fi sărit cu calul său năzdrăvan de pe Piatra Năzdrăvană, din cetatea lui din Dealul Mare, peste Someş, pînă pe această piatră, astfel scăpînd de urmăritori. Satul Aluniș pînă în anul 1926 a avut denumirea de Someș-Săplac.

Sigur, legendele sînt legende, iar ce a rămas după ele se poate vedea, fiecare să ia ceea ce dorește, unii minunile, alții furtunile … una dintre legende, cu o cheudeancă care i-a pus căpăstru lui Pintea și o frumoasă poveste de dragoste dintre cei doi, dar altădată …

Salutări la tătă lumea de la … Pintea Viteazul!

Sursa: http://www.caietesilvane.ro/